PNL Ploiesti are o prezenta mai degraba discreta pe internet. Exista doar un site al PNL Prahova, cu un formular de contact (http://prahova.pnl.ro/) si o pagina de Facebook, tot a filialei judetene (www.facebook.com/pnlph).

Ce este foarte amuzant este ca pe Facebook mai exista o pagina numita PNL Ploiesti. Linkul, insa, indica ca este vorba despre rebelii care s-au dus spre Tariceanu: www.facebook.com/stiri.plr.ploiesti. Nu va imaginati ca veti gasi aici mesajele PLR, ci ale ... PRU, Partidul Romania Unita, facut recent de cativa dintre membri PNL care s-au declarat dezamagiti si de PLR. Adevarata pagina de Facebook a PNL Ploiesti este de gasit la linkul www.facebook.com/pnlploiestiph, unde apar cateva mesaje ale PNL.

Nu mai intelegeti nimic, nu? Ei bine, confuzia continua! Si paginile organizatiilor de cartier din Ploiesti ale PNL si-au schimbat destinatia. Cautati PNL Ploiesti Penes Curcanul si veti gasi www.facebook.com/plr.ploiesti.penes.curcanul. Si de pe pagina www.facebook.com/pages/PNL-Ploiesti-Ienachita-Vacarescu/250894171750643 va zambeste Tariceanu, nu Klaus Iohannis sau Alina Gorghiu. 

Este limpede, pentru oricine, ca nimeni n-a stat sa verifice cum se prezinta, pe internet, filiala PNL Ploiesti, dar si ca diverse persoane, cu atributii in promovarea online, si-au luat si paginile create atunci cand au parasit partidul. Problema, chiar daca nu pare foarte grava in aceste zile, poate crea situatii neplacute in perspectiva alegerilor care urmeaza, confuzia intre partide fiind intotdeauna buna pentru partidele mici cu denumire asemanatoare cu partidele mari. 

Homofobia vine din cuvintele grecesti homos, insemnand „acelasi”, si phobikos, „avand frica de sau aversiune pentru”. Homofobia este termenul prin care se definesc atitudinile si sentimentele negative fata de gay si lesbiene sau aversiunea fata de homosexualitate in general. Ea include, de asemenea, respingerea persoanelor despre care se crede ca ar fi gay si a tuturor lucrurilor asociate cu acestia. Homofobia este componenta cea mai activa si vizibila a heterosexismului.

Iata si cele mai importante forme de manifestare a homofobiei:

Atitudini homofobe - Convingerea sau sentimentul ca gay-i sau lesbienele sunt anormali sau bolnavi.

Limbaj homofob - Utilizarea unui vocabular sau a unor expresii care pot varia de la glume la insulte.

Homofobie inspirata de heterosexism - Falsa convingere ca toti oamenii sunt heterosexuali si ca doar heterosexualitatea este acceptabila si legitima. Aceasta convingere se bazeaza pe ideea ca majoritatea determina si stabileste norma.

Homofobie interpersonala - Manifestarea nonverbala a senzatiei de disconfort, nesiguranta sau teama pe care o simt unele persoane heterosexuale in preajma barbatilor gay sau a lesbienelor.

Homofobie institutionalizata - Crearea si promovarea unor practici institutionale care dezavantajeaza persoanele gay.

Homofobie oportunista - Folosirea homosexualitatii doar pentru un castig personal sau financiar si dorinta de a nu fi perceput ca gay sau asociat cu persoane gay.

Homofobie internalizata - Este o forma a homofobiei care afecteaza persoanele gay in momentul in care acestia preiau si internalizeaza mesajele negative ale societatii cu privire la homosexuali.

Homofobie pasiva (de evitare) - Tacerea sau lipsa de reactie fata de un limbaj sau un comportament homofob.

Violenta homofoba - Manifestarea extrema a homofobiei care poate varia de la atacuri verbale, la crime savarsite din ura fata de LGBT.

Homofobia cuprinde o serie de atitudini și sentimente negative față de homosexualitate sau persoane care se identifică a fi ori sunt percepute ca fiind lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali ori intersex (LGBTI). Se poate manifesta prin apatie, dispreț, prejudecată, aversiune, sau ură, ce poate fi bazată pe o frică irațională, legată uneori de convingerile religioase. Homofobia este asociată comportamentului ostil și defectuos, cum ar fi discriminarea și violența pe baza orientărilor sexuale, neheterosexuale. Un cuvânt provenit de la homofobie este: homofob (subst.), descriind persoana care afișează homobobie sau despre care se crede că ar afișa.

Sunt recunoscute mai multe tipuri de homofobie, printre care:

• homofobia instituționalizată,
• homofobia religioasă
• homofobia susținută de stat
• homofobia internalizată.

Formele de homofobie față de grupurile sociale LGBT au nume specifice similare:

• lesbofobie - homofobia asociată sexismului și manifestată față de lesbiene,
• bifobia - manifestată față de bisexualitate și bisexuali
• transfobia - îndreptată împotriva transsexialismului, transexualilor și persoanelor transgen, și persoanelor intersex, cu variație sexuală sau neconformitate de gen. 

De ce nimeni nu reglementează relaţiile dintre cuplurile de acelaşi sex? Pentru ca majoritatea clasei politice româneşti cred că nu ar mai primi voturile populaţiei. În plus, tema nu este una de actualitate, si nu există o presiune a societăţii civile. De aceea, Romania nu pare pregătită pentru căsătoriile între homosexuali. Pana atunci, miza la care se raportează politicienii, în primul rând, par a fi sondajele şi votul. Astfel că, prin discurs şi acţiuni, se adresează prea mult publicului mediu, se tem să nu provoace prejudecăţile curente.

Spre deosebire de alte state, România stipulează chiar în Codul Civil că o căsătorie nu poate fi încheiată decât între persoane de sex opus. Din aceasta cauza, un homosexual roman nu are dreptul să lase moştenire ceva partenerului său şi nici nu primeşte pensie de urmaş. Dacă perechea sa este în spital, în stare gravă, un homosexual nu poate sta lângă persoana iubită.

În şapte dintre statele Uniunii Europene, cuplurile de acelaşi sex se pot căsători, iar în alte 13 ţări, parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex sunt recunoscute. România sta alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Moldova, Serbia, Muntenegru şi Ucraina, in lista tarilor care stipulează în Codul Civil că actul căsătoriei poate fi încheiat numai între persoanele de sex opus. 

În prezent, in Romania nu mai există legi împotriva persoanelor LGBT. Actele consensuale între două persoane de același sex au fost legalizate în 1996, deși ultima lege care discrimina persoanele gay, Articolul 200 al Codului Penal, a fost abrogată abia în 2001.

Vârsta de consimțământ pentru sex intre gay este de 15 ani, ca si la actele sexuale heterosexuale

Guvernul a adoptat, printr-o Hotărâre, Programul Național „Sprijin la bacalaureat, acces la facultate”, un program de intervenție la nivelul învățământului liceal și al învățământului superior, ale cărui direcții de acțiune vor conduce la ameliorarea calității educației prin creșterea gradului de trecere de la nivelul liceal către nivelul universitar și îmbunătățirea gradului de menținere a studenților în învățământul universitar. Obiectivele Programului sunt reducerea ratei de abandon școlar în licee, creșterea ratei de absolvire și îmbunătățirea performanței la bacalaureat, precum și o creștere a ratei de înscriere în învățământul superior. Astfel, se preconizează o reducere a abandonului școlar în anii terminali ai liceului la 3,5%, o creștere a ratei de participare și promovabilitate la examenul de bacalaureat la 59% în liceele cu performanțe slabe, precum și o reducere semnificativă a abandonului școlar în primul an de facultate. Aceste obiective vor fi atinse prin finanțarea de către Ministerul Educației și Cercetării Științifice a unor proiecte acordate liceelor și universităților prin calificarea și participarea la competiții de acordare de granturi. Programul Național „Sprijin la bacalaureat, acces la facultate” se va desfășura pe o perioadă de șapte ani, începând cu luna septembrie 2015. Părăsirea timpurie a școlii (PTȘ) este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au finalizat cel puțin nivelul secundar inferior (clasa a opta) și care nu mai urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. În România, în 2013, PTȘ era de 17,3%, ținta urmărită pentru 2020, fiind de 11,3%. La nivelul UE, ținta este de 10%. În anul academic 2013/2014, 20.000 de studenți au abandonat studiile universitare. Studenții considerați în situație de risc de abandon fac parte, de regulă, din următoarele categorii: studenți care au intrat la universitate cu note mici la examenul de bacalaureat, studenți care provin din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate și studenți de etnie romă.

Începând cu luna aprilie 2015 versiunile speciale Lodgy Stepway şi Dokker Stepway pot fi comandate de clienţi în reţeaua Dacia din România. Lansată în 2009, ca serie limitată în gama Sandero, versiunea Stepway a ajuns, de-a lungul anilor, să se impună ca un veritabil succes atât în România, cât şi la export, vânzările sale ajungând să reprezinte, pe unele pieţe, peste 50% din totalul înmatriculărilor modelului Sandero. Atât rezultatele comerciale, cât şi capitalul de imagine pe care şi l-a construit în timp această versiune specială, reprezintă argumentele care au stat la baza deciziei de a include o versiune Stepway şi în oferta modelelor Lodgy şi Dokker. Prezentate la ultima ediţie a Salonului Auto de la Paris, aceste versiuni aduc un plus de temperament și personalitate celor două modele de familie, datorită numeroaselor elemente specifice inspirate din universul vehiculelor crossover: - bară de protecţie faţă (şi spate, pentru Lodgy) în nuanţa caroseriei, - ornamente faţă şi spate de culoare crom satinat, - proiectoare de ceaţă cu ornamente de culoare crom satinat, - elemente de protecţie pentru pasajele roţilor de culoare neagră, - bare de pavilion longitudinale Dark Metal. Aceeaşi nuanţă este utilizată pentru carcasa oglinzilor retrovizoare exterioare şi pentru jantele de aluminiu, - calandru negru cu bandou superior de culoare neagră, Lodgy Stepway şi Dokker Stepway sunt disponibile în cinci nuanțe, printre care o culoare nouă, Bleu Azurite. Pe portierele din față se remarcă stripping-ul specific « Stepway ». Asemenea modelului Sandero Stepway, noile versiuni afişează un stil robust. La interior, Lodgy Stepway şi Dokker Stepway dispun de o tapiţerie specifică cu broderii şi cusături de culoare albastră. Conturul indicatoarelor de bord şi al aeratoarelor este de culoare albastră, nuanţă care se regăseşte și pe marginile faţadei centrale a planşei de bord. Această culoare contrastează în mod plăcut cu nuanţa tapiţeriei, Carbone Foncé, accentuând impresia de dinamism a acestor versiuni. Lodgy Stepway și Dokker Stepway completează gama actuală, fiind dotate cu numeroase echipamente (disponibile în serie sau opțional) : sistemul de navigaţie și multimedia MEDIA NAV, aer condiționat, regulator-limitator de viteză (cruise control), asistenţă la parcarea cu spatele. Lodgy Stepway este disponibil cu motorizările pe benzină 1.2 TCe 115 CP și 1.6 MPI 85 CP. Aceste motoare sunt asociate cu o cutie de viteze mecanică cu 5 trepte. Motorul TCe 115 CP afișează un consum de numai 5,9 l/100 km (ciclu mixt), ceea ce corespunde unui nivel al emisiilor de CO2 de 135 g/km. Motorul 1.6 MPI 85 CP consumă numai 7,0 l/100 km (ciclu mixt), ceea ce corespunde unor emisii de 161 g/km3 de CO2. Lodgy Stepway este disponibil de asemenea în varianta diesel, beneficiind de motorul 1.5 dCi în versiunile de 90 CP și 110 CP. Acest propulsor afișează unele din cele mai reduse consumuri din segment: respectiv 4,2 l/100 km (echivalent cu 109g de CO2) și 4,4 l/100 km (116g de CO2). Oferta de motorizări a modelului Dokker Stepway cuprinde un propulsor pe benzină și două motoare diesel. Oferta pe benzină este constituită din motorul TCe 115 CP, al cărui consum de carburant nu depăşeşte 5,8 l/100 km în ciclu mixt, ceea ce corespunde unui nivel al emisiilor de CO2 de 135 g/km. În varianta diesel, Dokker Stepway este echipat cu motorul 1.5 dCi în versiunile de putere de 75 CP şi 90 CP, motor care se dovedeşte deosebit de economic, cu un consum de numai 4,5 l/100 km în ciclu mixt şi emisii de CO2 de numai 118 g / km. În ceea ce priveşte preţurile, acestea variază între 12 500 de Euro pentru Dacia Lodgy Stepway echipată cu motorul 1.6 MPI de 85 CP şi 15 200 de Euro pentru acelaşi model, echipat cu motorul 1,5 dCI de 110 CP. În cazul modelului Dokker Stepway, tarifele variază între 13 320 de Euro, pentru motorizarea 1.2 TCe 115 CP şi 14 120 de Euro pentru motorizarea 1.5 dCI de 90 CP.

Detalii despre structura gamei precum şi lista completă de echipamente şi preţuri sunt disponibile pe site-ul www.dacia.ro 

Vă salut! Dragi colegi, mâine îmi expiră preavizul demisiei din funcţia de responsabil mass-media la FC Petrolul Ploieşti, aşa că a venit momentul să vă mulţumesc pentru modul onest şi profesionist în care am colaborat în ultimele 16 luni. Vă doresc mult succes şi sunt sigur că, şi de acum înainte, veţi prezenta cu acelaşi profesionalism tot ce ţine de FC Petrolul. Vă doresc mult succes! În locul meu, va reveni Ionuţ Pană, caruia îi urez multă baftă!

Guvernul a stabilit, printr-o ordonanță de urgență, noi reglementări privind destinația unor bunuri imobile confiscate. Astfel, bunurile imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului pot fi transmise în domeniul public al statului și în administrarea autorităților administrației publice centrale, altor instituții publice de interes central sau regiilor autonome de interes național. Transferul acestor imobile se va face prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Finanțelor Publice. Potrivit actului normativ, bunurile imobile confiscate pot fi date în administrarea autorităților administrației publice centrale, altor instituții publice de interes central sau regiilor autonome de interes național la solicitarea acestora. Bunurile imobile confiscate aflate în procedură de valorificare prin licitație publică la data intrării în vigoare a acestui act normativ își continua procedura conform OG 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. Noile reglementări privind destinația unor bunuri imobile confiscate au fost aprobate de Guvern având în vedere că prin hotărâri judecătorești s-a dispus confiscarea unor bunuri imobile de mari dimensiuni, iar în vederea administrării necesită personal specializat care este fie insuficient, fie indisponibil în cadrul organelor de valorificare (de exemplu, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, administraţiile judeţene ale finanţelor publice şi administraţiile finanţelor publice ale sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru bunurile intrate în proprietatea privată a statului aflate pe teritoriul României, precum şi structurile de specialitate cu atribuţii în acest sens din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pentru bunurile intrate în proprietatea privată a statului, care nu se află pe teritoriul României). De asemenea, administrarea/conservarea acestor imobile necesită cheltuieli importante. Pe de altă parte, sunt necesare sedii pentru unele instituții publice, în condițiile în care locațiile actuale sunt improprii desfășurării activității sau au fost retrocedate în condițiile legii.