Ce se intampla daca mancam banane foarte coapte care au coaja neagra? Bananele foarte copate, cu coaja moale, cu pete maronii sau chiar cu coaja neagra, contin unele substante exceptionale pentru sanatatea noastra, aceste substante active gasindu-se doar in bananele ajunse la maturitate. Bananele foarte copate contin TNF (Tumour Necrosis Factor) – o substanta foarte activa asupra celulelor tumorale, pe care le ataca si de ucide. TNF este folosit in oncologie pentru a trata pacientii cu cancer, iar bananele coapte contin un TNF natural foarte puternic. Un grup de cercetatori japonezi de la Universitatea din Tokyo, condusi de profesorul Senji, au studiat efectele mai multor alimente asupra animalelor de laborator, dupa descoperirea continutului ridicat in factori anticancerigeni pe care bananele coapte il prezinta. Bananele coapte prezinta un continut ridicat in antioxidanti. Antioxidantii sunt substante care pot anula efectele nocive ale radicalolor liberi. Acesti radicali liberi pot rezulta in urma metabolismului si pot afecta integritatea celulelor, producand ceea ce numim stres oxidativ. Radicalii liberi sunt incriminati ca fiind implicati in formarea cancerului.

Probleme cetăţenesti, audienţe şi petiţii - Coordonator: GABRIEL-CRISTIAN PISCOCIU, Consilier de Stat

Adresa: Palatul Cotroceni, Bulevardul Geniului nr. 1-3 Sector 6 - Bucuresti - Romania, Cod postal 060116 Telefon: (+40-21)410.05.81 - interior 363; 305 Tel/Fax: 410.38.58 e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Termenul de raspuns la petitii, stabilit în baza art. 151 din Legea nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, este de 45 de zile.

Dacă unul dintre prietenii tăi de pe Facebook a dat share unui clip pornografic şi îţi apare în fluxul de ştiri, nu te grăbi să dai click. Dacă dai click însă şi îţi cere să instalezi un update, renunţă imediat. De ce? Pentru că e un virus. Un troian, care a reuşit să infecteze un milion de utilizatori de Facebook în doar o luna. "Când deschizi mesajul, ai un clip pornografic care se opreşte la un moment dat şi îţi cere să downloadezi un player fals pentru a continua. Playerul e virusul în sine", explica specialistii in securitate online. După ce infectează calculatorul "victimei", virusul publică clipul pornografic pe pagina utilizatorului şi etichetează alte 20 de persoane. A patit-o chiar Jandarmeria Prahova. Vezi FOTO

Citeste toate articolele din categoria Facebook Tips

Cele mai mari diferenţe sunt în sectorul activităţilor administrative, unde femeile au salarii cu 27% mai mari decât bărbaţii, şi în cel al transporturilor aeriene, unde bărbaţii câştigă cu 41% mai mult. Femeile câştigă, în medie, un salariu lunar net de 1.509 lei pe lună, cu 8% mai pu­ţin decât bărbaţii, arată o analiză a www.ZF.ro  pe baza da­te­lor de la Institutul Naţional de Statistică. În timp ce în alte state diferenţele salariale dintre femei şi bărbaţi ajung şi la 30%, în România diferenţele dintre salariile obţinute de femei în com­paraţie cu colegii lor bărbaţi nu repre­zintă o preocupare majoră, pentru că accesul femeilor la poziţii de manage­ment a fost mai facil, spun specialiştii în HR. Totuşi, doar 8 din primele 100 de companii din România în funcţie de cifra de afaceri sunt conduse de femei.

La Consiliul Judetean Prahova, dupa 25 de ani de mass-media, cineva tot nu stie cu ce se mananca acest subiect. Asa se face ca site-ul CJPH.ro se face pur si simplu de ras cu sectiunea mass-media. Explicam si de ce:

In sectiunea ZIARE, apar urmatoarele titluri:

Stiri Prahova - n-a fost niciodata ziar, ci site de stiri. Acum nici nu mai exista, domeniul stiriprahova.ro fiind preluat de phon.ro, care, astfel, apare pe site-ul CJ Prahova de doua ori

Altphel - ziarul nu mai apare, existand doar editia online altphel.ro

Prahova - aici au nimerit-o, ziarul exista

Republicanul - inca un link corect

Telegraful de Prahova - a disparut de atata timp, incat prezenta acestui titlu starneste rasul

Agentia Prahoveana de Stiri Sportive - nu exista asa ceva. Exista doar un site, nu un ziar: prahovasport.ro

Prahova Business - n-a fost niciodata ziar, doar un site, cu o audienta minuscula

Ziarul Valea Prahovei - nu mai apare de doi ani

Telegrama - nu apare pe cjph.ro, dar exista ca ziar.

Bilant sectiune: din 8 titluri, sase prostii. Basca o omisiune.

.................

In sectiunea PUBLICATII ON-LINE apar urmatoarele titluri:

PhOnline - corect, dar scris gresit: "PH-online" este forma corecta

JurnalulPh - corect

Stiri Actuale - corect

Gazeta de Prahova - corect

Observatorul prahovean - corect

IncomodPh - corect

MAX Media - corect

phon.ro - corect

Telegrama - da, are site, dar e printre putinele publicatii tiparite, asa ca locul sau era in sectiunea de mai sus

Din lista de site-uri Lipsesc:

myploiesti.ro

ploiesteanca.ro

presaph.ro

stopinfractori.ro

incomod.ph

faptdivers.ro

reporter.ph

stiri.ph

actualitateaprahoveana.ro

expresuldeprahova.ro

expressmagazin.ro

Bilant sectiune: cand ai 9 site-uri in lista si 12 absente, esti praf

...............

POSTURI RADIO

Radio Prahova - exista

Radio ProFM - s-a inchis de mult

Radio SOS - exista

Radio WylFM - exista

nu apar Kiss FM, Best FM, Zu FM

Bilant: trei pe bune, trei absente, plus o stafie. Vi se pare ok?

....................

TELEVIZIUNI

Antena 1 Ploiesti - corect

Alpha TV Ploiesti - s-a inchis de mult

ProTV Ploiesti - s-a inchis si mai demult

Prahova TV - corect

WylTV - corect

Televiziunea Regionala VP-TV - corect

Daca ignoram fantoma Alpha, sectiunea pare ok. Este, totusi, penibila

.............

Bilant general: Consiliul Judetean Prahova prezinta pe site o imagine perimata, deformata si ridicola a mass-media locale. Din cele 26 de entitati prezentate, un sfert nu mai exista. In plus, sunt omise alte 15 entitati de presa, culmea, acreditate aproape toate pe langa CJ Prahova.

Ca o recunoastere a imaginii Cartrans in mediul de afaceri din Romania, CEO-ul companiei, Decebal Popescu, a fost invitat sa se alature Fundatiei Romanian Business Leaders in calitate de membru. Fundatia Romanian Business Leaders este o organizatie apolitica, neguvernamentala si non-profit, infiintata in iulie 2011. Obiectivul sau este sa dezvolte o platforma de actiune si implicare sociala pentru lideri din mediul privat. Scopul ultim este ca Romania sa devina o tara mai buna pentru business-ul responsabil si, in felul acesta, pentru toti romanii. Comunitatea Romanian Business Leaders numara peste 200 de antreprenori si sefi de companii din Romania care, de aproape 4 ani de zile, lucreaza voluntar in proiecte concrete de antreprenoriat social, generate de ei, in domeniile EDUCATIEI, CULTURII ANTREPRENORIALE si BUNEI GUVERNARI. Fundatia Romanian Business Leaders actioneaza in patru directii esentiale: (1) concretizeaza proiecte rezultate la Summit-ul anual Romanian Business Leaders, din luna februarie, (2) contribuie la imbunatatirea politicilor publice prin transfer de know how din mediul privat spre sectorul public si propuneri concrete de probleme si solutii catre autoritati, prin grupuri mixte de lucru public-privat, (3) propune prioritati pentru guvernare prin intalnirile periodice sub titlul Agenda pentru Romania, in care oameni de business, lideri ai societatii civile si din politica discuta provocarile si tendintele cu impact major in economie si societate si (4) aduce impreuna liderii din business cu viziune si cu incredere in Romania. De asemenea, Fundatia Romanian Business Leaders este unul din pilonii pe care s-a format Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, initiativa privata, apolitica, care reuneste cele mai reprezentative companii din mediul de business romanesc. CDR a devenit principalul partener de dialog al Guvernului Romaniei cu mediul privat, prin “Acordul de colaborare privind constituirea unei platforme de consultare intre Guvernul Romaniei si Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei”, semnat in 2014 pe de-o parte de Primul Ministru V. Ponta, alaturi de ceilalti membri ai cabinetului si de reprezentantii CDR, adica Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania, Camera de Comert Americana din Romania, Consiliul Investitorilor Straini si Fundatia Romanian Business Leaders. CDR este structurata pe task-force-uri: Agricultura, Piete de Capital, Competitivitate si Climat investitional, Educatie si Antreprenoriat, Energie, Fonduri Europene si Achizitii Publice, Finante, Infrastructura si Transport, IT&C, IMM-uri.

Poluarea fonica reprezinta un factor ridicat de stres indeosebi pentru locuitorii oraselor. Panouri absorbante si alte mijloace de a tempera zgomotul, pot atenua doar partial impactul negativ asupra populatiei din zonele adiacente strazilor cu circulatie intensa. Exista doua solutii eficiente pentru a reduce zgomotul de pe sosele: inlocuirea anvelopelor vechi cu unele noi sau dotarea masinilor cu pneuri care atenueaza zgomotul. Harta de poluare fonica din trafic a Primariei Timisoara Harta de poluare fonica din trafic a Primariei Timisoara Media nivelului de zgomot la cauciucurile budget din studiu este de 71,6 dB, iar la cele premium avem o medie de 69,6 dB, asadar o diferenta de 2 dB Traian Pop, director cauciucuridirect.ro Testari pe piste speciale in vederea masurarii zgomotului provocat de pneuri au relevat diferenta mare dintre un cauciuc standard si unul de constructie speciala, tocmai pentru a preveni poluarea fonica. La un test realizat cu aceeasi masina la o viteza de 80 de kilometri/ ora un pneu standard a emis un zgomot de peste 74 de decibeli, la un pneu special cu emisie scazuta de zgomot cantitatea decibelilor a scazut la putin peste 68 – deci o diferenta de cinci decibeli. Statisticile au aratat ca o masina echipata cu pneuri standard produce la fel de mult zgomot ca si trei masini dotate cu cauciucuri speciale de poluare fonica atenuata. Intr-un studiu facut de Delticom Romania au fost comparate cinci cauciucuri budget si cinci premium in ceea ce priveste nivelul de zgomot conform etichetei UE pentru anvelope ale fiecarui produs. „Media nivelului de zgomot la cauciucurile budget din studiu este de 71,6 dB, iar la cele premium avem o medie de 69,6 dB, asadar o diferenta de 2 dB”, spune Traian Pop, director pentru Europa de Est de la Delticom Romania. Un alt aspect de reducere a poluarii fonice este inlocuirea cauciucurilor vechi cu unele noi. Zgomotul provocat de pneurile cu o vechime mai mare de cinci ani creste poluarea fonica cu pana la 2,5 decibeli, reiese inca din anul 2008 dintr-o statistica a Comisiei Europene. Relevant este indicatorul care arata ca scaderea zgomotului provocat de pneuri cu trei decibeli poate duce la injumatatirea poluarii fonice de pe sosele provocate de pneuri atunci cand masinile ruleaza cu peste 50 de kilometri la ora. Gradul de intarire al cauciucurilor – care creste direct proportional cu gradul de uzura respectiv cu vechimea (nn: chiar daca nu au fost folosite) - se calculeaza in shore fiind masurat cu un durometru. Studiul a aratat ca masuratorile experimentale indica o intarire a cauciucurilor cu 10 – 15 shore in decursul a cinci ani. Fiecare grad shore inteteste zgomotul emis cu 0,22 decibeli. Deci un calcul simplu releva faptul ca dupa cinci ani creste poluarea fonica intre 2 – 2,5 decibeli. De mentionat, ca uneori anvelopele sunt utilizate chiar mai mult de cinci ani si rularea pneurilor pe sosele produce in multe cazuri un zgomot mai accentuat decat masinile insasi.

Primăria Municipiului Ploieşti informează cetăţenii că s-a decis oprirea circulaţiei rutiere în intersecţia Şoselei Nordului cu străzile Andrei Mureşanu şi Rapsodiei, începând cu data de 2 martie a.c.. Măsura de suspendare a circulaţiei este necesară pentru buna desfăşurare a lucrărilor de reabilitare a traseului tramvaiului nr. 102, etapa I, Bucla Nord – Intersecţie Republicii. Facem precizarea că lucrările respective sunt încadrate în graficul de execuţie.

Program Serviciul Evaluare Complexă a Persoanelor cu Handicap

Program de lucru cu publicul

LUNI – JOI:   08.00 – 14.00

VINERI:      08.00 – 12.00  

Unde? 

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova

Adresă:municipiul Ploieşti, Şoseaua Vestului nr. 14 - 16, judeţul Prahova, codul poştal 100298

Telefon centrală:0244 - 586.100, 511.400, 586.095

Fax:0244 – 586.148