S-a lansat AutoHop.ro, comunitatea romanilor care calatoresc frecvent in tara si in Europa. AutoHop.ro este platforma care pune in legatura soferii si pasagerii care se deplaseaza catre aceeasi destinatie, fie ca aceasta este in Romania sau in Europa. S-a lansat AutoHop.ro, platforma de ridesharing pentru calatorii romani Cred foarte mult in dezvoltarea aplicatiilor de consum colaborativ in Romania atata timp cat acestea raspund unei nevoi si rezolva o problema reala a utilizatorului, oferind o alternativa. Business Manager AutoHop.ro Ridesharing - o alternativa de transport ieftina si confortabila AutoHop.ro isi propune practic sa se focuseze pe dezvoltarea unei alternative de transport care a inceput sa fie din ce in ce mai populara in Europa - ridesharing-ul. Prin ridesharing soferii care au locuri libere in masina le ofera pe acestea spre folosire catre utilizatorii AutoHop.ro. Cei interesati care pornesc din acelasi loc ca soferul care a publicat anuntul si calatoresc catre aceeasi destinatie isi rezerva locurile contra cost. AutoHop.ro ajuta astfel soferii sa valorifice locurile care le raman libere in masini in momentul in care pornesc la drum si sa castige banii prin ocuparea acestora cu pasageri verificati de pe platforma sa. Beneficiile pentru sofer sunt evidente. Acesta reuseste sa economiseasca din banii pe care ii cheltuieste cu benzina, punand in valoare locurile din masina ramase neocupate. Pentru pasageri, beneficiile sunt in primul rand legate de confort. Acesta va putea evita, prin folosirea AutoHop.ro, aglomeratia din mijloacele de transport in comun si cozile la bilete si va putea pleca la drum direct de la el de acasa. De asemenea, AutoHop.ro le promite pasagerilor care ii folosesc serviciile un voiaj placut, in conditii bune si de siguranta, acestia putand verifica dinainte pe platforma profilul celor cu care urmeaza sa plece sa mearga in masina. AutoHop.ro - comunitatea celor care calatoresc frecvent Nu in ultimul rand, AutoHop.ro este o comunitate pentru cei care calatoresc frecvent in Romania si care isi doresc sa gaseasca tovarasi de drum care sa le faca voiajul mai placut. Prin ridesharing poti lega oricand noi prietenii si iti poti face noi relatii. In doar 3 luni de la lansarea in sistem beta in Romania, AutoHop.ro se bucura de peste 5000 de utilizatori inregistrati, fiecare dintre ei avand profiluri completate pe platforma astfel incat cei care vor calatori cu ei sa afle suficiente informatii despre acestia. Pentru a putea da anunt, un sofer trebuie sa furnizeze si date complete referitoare la masina pe care o pune la dispozitie eventualilor pasageri. De asemenea, fiecare utilizator, fie ca este sofer sau pasager, poate primi rating-uri de la cei care au calatorit cu el. Acestea au de asemenea scopul de a ajuta ceilalti membri ai comunitatii AutoHop. Consumul colaborativ, o tendinta in crestere in Europa AutoHop.ro se alatura tendintei de consum colaborativ, aflata in crestere in intreaga Europa. Tonul acesteia este dat de platforme precum Airbnb, Zopa sau TaskRabbit. Scopul platformelor care incurajeaza consumul colaborativ este acela de a incuraja accesul la resursele necesare la preturi mici, creand in acelasi timp o lume bazata pe relatii umane mai stranse si pe colaborare. In cazul ridesharing-ului, un alt punct pozitiv ar fi efectul benefic pe care il are pe termen lung asupra mediului inconjurator, scazand gradul de poluare al aerului prin scaderea numarului de masini de pe drumuri. Despre AutoHop AutoHop.ro este cea mai sigura si mai usor de folosit platforma de ridesharing (autostop online) din Romania, punand in legatura soferii si pasagerii care calatoresc catre aceeasi destinatie. 

Ruşii investesc in Romania, chiar daca n-o fac direct. Cele mai importante afaceri ruseşti din România au aceeaşi reţetă: magnaţi ruşi care au preluat active valoroase ale statului român în urma unor privatizări. Unii le-au dezvoltat, iar alţii le-au falimentat şi le-au vândut activele, scrie www.zf.ro. Rusia este al şaselea partener comercial al României la importuri, cu o valoare de peste 2,3 mld. euro în 2013, respectiv 4,2% din total importuri. România importă ţiţei de 1,3 mld. euro din Rusia (cam jumătate din cât produce Petrom), iar ţiţeiul, motorina şi gazele reprezintă aproape 80% din ceea ce intră pe piaţa locală de pe piaţa rusă. O analiză recentă a ZF arată că România a achitat în total 7 miliarde de dolari din 2007 până în 2013 către intermediarii gigantului Gazprom pentru gazele naturale importate din Rusia. Gazele ruseşti acopereau, în trecut, în jur de un sfert din cererea internă, însă în ultimii ani cantităţile importate au urmărit linia descendentă a consumului şi ponderea lor s-a redus la mai puţin de 10% în 2013. România este însă unul dintre cei mai mici clienţi ai Gazprom, în condiţiile în care peste 80% din consumul de gaze este acoperit din producţia internă. Pe de altă parte, exporturile de produse româneşti pe piaţa rusă se ridicau anul trecut la 1,3 mld. euro, valoare de aproape trei ori mai mare faţă de 2007. Cu aceste rezultate, România rămâne importator net în relaţia cu Rusia, însă deficitul balanţei comerciale s-a stabilizat la un miliard de euro anual, faţă de 2,7 mld. euro în urmă cu şapte ani.

Petrotel Lukoil, rafinăria ruşilor de la Lukoil, cu afaceri de 1,56 mld. euro în 2012, apare în datele oficiale drept cea mai mare companie cu capital majoritar olandez din România. Lukoil, unul dintre cele mai mari grupuri ruseşti din sectorul petrolier, controlat de miliardarul Vagit Alek­perov, a intrat pe piaţa din România în 1998 prin achiziţia rafinăriei Petrotel Ploieşti (pentru 53,2 mil. dolari). Ruşii au mărit capacitatea de prelucrare de ţiţei a rafinăriei şi au modernizat-o, iar în 2012 Petrotel-Lukoil a ajuns la afaceri de 6,93 mld. lei (1,56 mld. euro), fiind pe locul şase în topul celor mai mari companii din România după cifra de afaceri. Firma Lukoil Romania, care deţine reţeaua de distribuţie de carburanţi a Lukoil şi o cotă de piaţă de circa 20%, a avut în 2012 afaceri de 6,03 mld. lei (1,35 mld. euro). În cele două companii lucrează circa 3.800 de angajaţi. În ultimii ani, ruşii de la Lukoil au realizat investiţii şi în sectorul energiei regenerabile, într-un parc eolian şi unul fotovoltaic.

Marţi, 18 martie 2014, Preşedintele României a transmis, la Senat, o cerere de reexaminare asupra Legii pentru abrogarea Articolului 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal. Articolul respectiv, abrogat, la începutul sesiunii parlamentare, la iniţiativa PNL, prevedea incriminarea faptei "unei persoane care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea, de către judecator sau de organele de urmărire penală, a unei infracțuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influența sau intimida". Acest articol a suscitat, la finele anului trecut, pe bună dreptate, numeroase comentarii, aplicarea lui cu rea- credinţă putând deschide calea unor abuzuri previzibile în contextul actual, ce ar putea avea ca efect îngrădirea libertăţii de exprimare şi, în acest fel, amputarea rolului fundamental al presei, acela de câine de pază al democraţiei. În România, presa NU împiedică actul de justiţie! Să ne gândim doar în câte situaţii ea a fost cea care a semnalat mari cazuri de corupţie, „dosare” făcute uitate prin sertare şi abuzuri săvârşite în îndeplinirea funcţiei! Or, tocmai acesta este rolul presei: să nu lase ca astfel de lucruri să scape nesancţionate de justiţie şi neştiute de cetăţeni! A invoca faptul că o emisiune sau un articol de ziar ar putea „intimida” magistraţii ori „influenţa” actul de justiţie este o ruşine! Prin ce altceva dacă nu prin verticalitate, curaj, onestitate şi devotament pentru sacra lor misiune se deosebesc magistraţii de noi, toţi ceilalţi români de rând? Şi pentru ce, dacă nu pentru a fi incoruptibili, curajoşi şi de neclintit, le acordăm magistraţilor nu doar respectul cuvenit funcţiei, ci şi salarii şi pensii cu mult peste media celorlalte? Consider că trebuie să lăsăm jurnaliştii să îşi facă meseria, în libertate, şi să ne ocupăm, mai atent, mai îndeaproape, de ceea ce au sau nu au voie să facă oamenii politici pentru ca justiţia, în România, să fie, cu adevărat, independentă! Aşadar, susţin că Legea pentru abrogarea Articolului 276 trebuie să fie promulgată!

O tanara din Ploiesti a reusit azi imposibilul: a ratat intrarea in cartierul rezidential Roua, din zona de Nord a Ploiestiului, si a intrat cu masina intr-un stalp.

Cine are permis de sofer si va vedea imaginile de mai jos, isi va pune intrebarea legitima: cum a reusit? Asta pentru o masina ca Nissan-ul Micra, condus de tanara, avea loc sa intre pe poarta cartierului Roua si de-a latul. Virajul de acces din drumul national este larg, nu exista nici un obstacol care sa nu-ti permita sa vezi corect poarta...

Si, cu toate astea, tanara a facut zob masina! Asa cum se vede din imagini, motorul este praf, parbrizul spart, s-au deschis ambele airbag-uri la impact... A suferit si stalpul care sustinea panoul solar de motorizare a barierei, care s-a inclinat cu 30 de grade. Un singur lucru e sigur: masina avea ceva viteza. Daca rulezi cu 30 la ora, nu ai cum sa lovesti masina intr-un asemenea hal.

O alta curiozitate: masina a fost "infipta" in stalp in jurul orei 14.00. La ora 17.00, era inca acolo. Un locuitor al cartierului Roua are o explicatie: "E fata unui vecin. S-o fi speriat si s-o fi dus acasa, asteptand sa vina taica-su sa-i traga o mama de bataie...."

VEZI VIDEO SI GALERIA FOTO de mai jos. Merita!

Venim cu Soare la Ploiesti, cu preparate traditionale romanesti dar si internationale si cu produse facute cu pricepere de mesteri populari si artisti handmade. Pe langa deja binecunoscutele preparate traditionale romanesti de la Fundata, Rupea, Zagra, Cartisoara, Bughea, Cristianu, Bascov, Mizil, Topoloveni, Lipova, Voinesti aducem si delicioasele baclavale si sarailii turcesti, numai bune pentru perioada de post in care ne aflam. Si pentru ca tot am pomenit de post, zacusca de vinete de la Topoloveni sau cea de ghebe de la Bughea, unse pe painea de casa de la Rupea sunt perfecte. Branzeturile diversificate – urda de burduf simpla sau cu verdeturi, burduf cu ceapa verde, ardei sau chimen, telemea proaspata sau din cea cremosa, tinuta la saramura din iarna, cascavea si cas afumat – stau in vitrine la loc de cinste langa carnaciorii de oaie sau porc, slaninele afumate sau fierte, muschiuleti de porc crud-uscati. Inainte de masa copioasa merge o palinca sau tuica, curate, facute din fructe si la sfarsit, un pahar de vin de Mizil facut din struguri, iar pentru copii, si nu numai, un suc de mere natural, de la Voinesti. La aceasta editie veti gasi produsele extraordinare ale celor de la Farmacia Naturii, din inima Moldovei: ceaiuri din plante medicinale romanesti cultivate ecologic in zona Petresti, zona deluroasa de langa Siret, cunoscuta mai ales pentru complexul manastiresc de la Poglet, condimente bio si macinaturi de plante, extracte uleioase sau alcoolice din plante, pernute din plante bio, comprese din plante pentru masaj, relaxare, bai. In plus, daca ajungeti la standul lor, veti putea afla o multime de informatii din experienta lor bogata din domeniul leacurilor traditionale romanesti, pe care cei de la Farmacia Naturii o impartasesc cu toti cei care ii viziteaza, indiferent daca le sunt sau nu clienti. Si pentru ca sustinem mestesugul si incurajam oamenii sa cumpere produse autentice, sustinand astfel traditiile, incercam, ca de fiecare data, sa avem in Targ mesteri populari autentici. La acest sfarsit de saptamana veti putea cumpara, doar de la Targul cu Bunatati, bundite brodate manual in culori vii si genti realizate manual, cu modele traditionale gravate in piele de bovina, facute de familia dlui Janos de la Sf Gheorghe sau obiecte realizate, tot manual din panuse de porumb – palarii, obiecte de uz casnic, decoratiuni pentru casa, papuci- facute de familia Dlui Balint din Odorheiu Secuiesc. De la Breaza, Dna Oproiu ne va aduce ii romanesti, tesute cu drag cu modele brezene, pe care cu drag le purtam in zilele calduroase, si poate ca ne va aduce si cateva ii de colectie, de peste 80 de ani.