In caz ca nu stiati, exodul romanilor in Italia, de dupa Revolutie, este doar raspunsul la doua imigratii masive, pe care le-au facut italienii, in Romania. Stiu ca poate parea de necrezut, dar e adevarat.

Primul val

Prima migraţie importantă a italienilor în România a avut loc dupa 1860, dupa ce principatele romane au dobandit un rege, in persoana lui Carol 1. Atrasi de planurile acestuia de modernizare a Romaniei, peste 12.000 de italieni au venit să lucreze aici. Muncitorii italieni au construit în România drumuri, poduri, căi ferate, bănci, şcoli, biserici, căi ferate, aducţiuni de apă, viaducte, fântâni, monumente funerare. Majoritatea n-au mai plecat acasa. Erau atat de multi (opt mii, conform recensamantului din 1901), incat, la Târgovişte se infiintase un consulat italian. 

Al doilea val

A doua migratie a italienilor in Romania a avut loc in anii 30, cand sute de mii de italieni au imigrat aici, speriati de politicile dictatorului Musolini si atrasi de povestile italienilor din valul intai, care au transmis acasa ca romanii sunt primitori. In 1935, de exemplu, în România erau înregistraţi 60.000 de cetăţeni italieni. Si acest val s-a integrat bine. Constructiile lor din Ploieşti, Craiova, Galaţi, Suceava, Iaşi, Sinaia, Timişoara, Târgovişte, Piteşti, Sibiu, Braşov si Bucuresti sunt inca existente. Uitati-va la spitalul Colţea, la mozaicuri din Palatul Cotroceni, la sediul CEC si la Cercul Militar din Bucureşti, si veti vedea cat erau de priceputi. 

Ziarul italian „La Reppublica“, 1942.  ”Italienii mergeau spre România să-şi caute norocul, oferindu-şi priceperea ca şi proiectanţi, constructori, dulgheri sau chiar mineri sau muncitori în fabricile româneşti. O scrisoare cu ştampila Ministerului de Interne italian, trimisă în 28 august 1942 către toate chesturile de poliţie din Italia, dadea ordinul să se ia măsuri pentru ca cetăţenii italieni să nu mai emigreze în România. Legaţia italiană din Bucureşti raportează că cetăţeni italieni sosiţi în România cu viză temporară, după expirarea permisului de şedere nu părăsesc tara. Având în vedere afluxul tot mai mare de italieni către România se dispune ca cererile de călătorii în străinătate să fie evaluate cu deosebită severitate, în special cu privire la motivele invocate pentru călătorie".

In cinstea acestor oameni, care au venit si au contribuit, cu priceperea lor, la formarea Romaniei moderne, al carei Centenar il sarbatorim anul acesta, am facut Salba Frumoasei. O salba facuta din monedele din argint ale miilor de mesteri italieni adusi de domnitorii si regii romani pentru a construi Romania moderna, si ramasi aici, sedusi de frumusetea romancelor. 

O gasesti pe Breslo.ro, sub numele Salba Frumoasei. 

ne gasesti si pe www.facebook.com/salbamariei 

Făcută din monede și clopoței mici, pe lantic, pe sfoară roșie sau pe piele răsucită, salba românească traversează istoria României vorbind despre frumusețea femeii, despre familie și despre prosperitate. Era atât de importantă, ca simbol, încât de multe ori părinții vindeau animale din gospodărie pentru a cumpăra o salbă și a o oferi ca zestre fetei care urma să se căsătorească.

Salba românească face parte din moștenirea culturală natională dar n-a avut noroc de o imagine pe măsură, ca prietenă ei cea mai bună, ia. Încă de acum o mie de ani, femeile dace purtau la gât amulete rotunde, ca simbol solar purtător de noroc. La Muzeul de Istorie din Viena există, gasite in Ardeal, un colan dacic cu pandantiv rotund si nouă piese de argint și o salbă din aur cu 52 de pandantive-amulete.

Salba făcută din monezi, așa cum o știm noi, a apărut după 1860, când împăratul Frantz Josef a vizitat Transilvania și Banatul și a dăruit, unor românce, câteva monede imperiale. Femeile și-au pus monezile de aur printre amuletele din salbă, ca să arate onoarea care le-a fost făcută. Obiceiul s-a generalizat rapid: până la 1900, salbele erau deja de două feluri (de zestre și de podoabă), și apăreau în tranzacții notariale, acte de zestre.

În Ardeal, de exemplu, salbele se făceau cu monede românești și austrice, din salbele moldovenești nu lipsesc copeicile rusești din argint, iar în zona Dobrogea o salbă avea și monede turcești.

În primul și al doilea război mondial, 90% din salbele românești au dispărut. Româncele le topeau sau le vindeau, pentru a susține gospodăria văduvită de soțul plecat la război, sau pentru a finanța emigrarea familiei.

După 1945, autoritățile comuniste au vânat și confiscat puținele salbe rămase, astfel că acum mai există extrem de puține salbe originale.

Romii au preluat, de la țăranii români obiceiul salbelor, dar nu din considerente estetice, ci de logistică. Erau nomazi, traversau frecvent granițe și nu le foloseau la nimic banii emiși de o țară sau alta, așa că își țineau averea în aur. Văzând salbele la români, și-au făcut și ei podoabe de acest fel. Romii au păstrat însă doar modelul salbei de zestre, pe când adevărată frumusețe a salbelor românești se găsește la cele de podoabă, făcute din argint, un metal pe care românii îl considerau aducător de noroc și de sănătate.

Alexandra și tatăl ei au purces la recrearea acestor superbe bijuterii populare. Când clienta vrea ca salba să spună despre purtătoarea ei din ce zona folclorică provine, Alexandra se documenteaza pe tema simbolurilor, culorilor și materialelor specifice acelei zone. Tot ea caută și cumpără resturi de salbe și monede vechi, apoi face schițele, proiectează salba și face partea ușoară a manoperei. Lucrările complicate cad în sarcina tatălui ei, bijutier profesionist, cu 40 de ani de experiență. Totul se face manual, dupa metodele vechi, cu zeci de ore de muncă la fiecare salbă.

Pe cât de mult diferă costumele populare românești , în funcție de regiune, la fel difera si salbele. Pentru că erau create să completeze costumul popular, nu să-l acopere, au aparut peste 20-30 de modele de salbe românești: mici și cochete, la baza gâtului, sau bogate, împodobind întreg pieptul purtătoarei. De aici, si varientatea de salbe din portofoliul Salba Mariei.

cumpara o salba de AICI

Specialistii nu recomanda sa va tineti toate economiile in aur, pentru ca aurul este greu de valorificat rapid la pretul corect. De aceea, NU e recomandat sa puneti deoparte, in aur, mai mult de 25% din economii, si nu ca sa-l vindeti imediat, ci sa asteptati macar 10 ani. "Tiganii si evreii au priceput aceasta lectie de mii de ani si au castigat, pe cand noua cultura ne-a spus sa investim in case, terenuri, in imobiliare, dar pretul acestora fluctueaza. Nu recomand nimanui economii in bani, pentru ca banii sunt confiscati legal prin inflatie sau prin diferente de curs, cum s-a petrecut in Cipru. In perioade ca aceasta, insa, cand inflatia creste, investitia in aur este o idee buna. Recomand lingourile, cu aur pur 99,999%, dar fiti atenti la preturi, pentru bancile le vand mai scump. BCR, de exemplu, vindea la sfarsitul lunii martie, aurul cu pretul de 210 lei/gram, adica cu mult mai mult decat pretul aurului din bijuterii, de aproximativ 170 lei/gram si il rascumpara la doar 148 lei/gram. Probabil va trebui sa tineti cele doua grame de la BCR cinci ani, in casa, ca sa le puteti vinde tot bancii, cu profit. Din acest motiv, recomand mai degraba investitia mai degraba in bijuterii din aur, pentru ca, in caz de urgenta, puteti vinde astfel aur in cantitati mai mici fara sa pierdeti mult din investitie. Si nu le luati de pe net. Mergeti in bijuterii, unde primiti acte, nu doar aur, ca internetul e plin de bijuterii contrafacute", a povestit, pentru myploiesti.ro, un expert in investitii financiare care a dorit sa-si pastreze anonimatul.  

comunica cu noi pe  www.facebook.com/salbamariei

cumpara o salba de pe www.breslo.ro/SalbaMariei 

Aurul este un metal moale, de aceea, el va fi folosit doar sub forma de aliaj cu alte metale. Puritatea aurului este masurata in carate, prescurtate ca k sau kt. Cu cat aliajul are mai multe carate, cu atat contine mai mult aur pur. Exista trei tipuri de aur:

• Aur galben- obtinut din aur, argint, cupru si zinc
• Aur alb- aliaj intre aur si un metal alb (de obicei argint, mangan sau paladiu);
• Aur roz- aliaj intre aur si cupru.

Cum se marcheaza bijuteriile din aur:

Cum trebuie sa arate marcajul bijuteriilor? Conform ordinului 214/2011, conţinutul mărcii de garanţie proprie se înscrie: a) pentru aur - într-o elipsă; b) pentru argint - într-un dreptunghi; c) pentru platină - într-un romb; d) pentru paladiu - într-un hexagon neregulat. 

• Marcaj 375 aur de 9 karate ( 9k)
• Marcaj 417 aur de 10 karate (10k)
• Marcaj 500 aur de 12 karate (12k)
• Marcaj 585 aur de 14 karate (14k)
• Marcaj 750 aur de 18 karate (18k)
• Marcaj 833 aur de 20 karate (20k)
• Marcaj 916 aur de 22 karate (22k)
• Marcaj 999 aur de 24 karate (12k)

Ce fel de falsuri se poarta in Romania

Specialiştii ANPC spun că mai ales în preajma Sărbătorii Mărţişorului si a Pastelui creşte pericolul ca oamenii să fie înşelaţi dacă iau bijuterii de la tarabe sau din târguri, fără că vânzătorul să prezinte certificate de autenticitate şi de garanţie. O asociaţie de protecţie a consumatorilor a primit mai multe plângeri în ultima vreme de la cumpărători şi cere măsuri de control mai stricte. ″Discutăm de argint suflat cu aur, de cupru suflat cu aur, de aur cu 14 k suflat cu 18 karate. Discutăm chiar de pietre, de diamante, care sunt falsificate, pe care nu prea ai unde să le verifici sau de lanţuri sau inele care sunt umplute cu câlţi, chiar cu plumb, pentru a creşte gramajul. Recomandam oamenilor bijuteriile sau magazinele specializate”

Noi marcaje pentru aur din aceasta vara

Pentru a mai ″curăța″⁣ piaţa de falsuri şi pentru a reduce evaziunea fiscală, Protecţia Consumatorilor vrea ca, de la 1 iulie, bijuteriile să fie gravate cu trei mărci. Înainte să ajungă în vitrine, bijuteriile vor trece mai întâi pe la Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor. Acolo, toate obiectele din aur, argint sau alte metale preţioase vor fi însemnate cu marca de stat. Pe lângă această marcă de stat pusă de ANPC, mai apar alte două: una specifică metalului din care e făcută bijuteria respectivă, de exemplu, numărul 585 pentru aur, şi alta de responsabilitate a comercianţilor în eventualitatea unor defecte ascunse. În prezent, obiectele din metale preţioase pot fi marcate de către comercianţii autorizaţi prin aplicarea propriei mărci, numită marca de garanţie. În cazul în care comerciantul nu doreşte sau nu este autorizat să aplice marca de garanţie proprie, statul, prin ANPC, aplică marca sa, denumită marca de certificare. 

comunica cu noi pe  www.facebook.com/salbamariei

cumpara o salba de pe www.breslo.ro/SalbaMariei 

Procurorul Marin Nicolae este noul sef al DNA Ploiesti. Numirea sa s-a facut vineri, 3 august, si este valabila din 6 august. Marin Nicolae, Doru Ţuluş şi Mihaela Iorga sunt cei trei care au sesizat Inspecţia Judiciară după ce ar fi primit citaţii în dosarul deschis ca urmare a apariţiei înregistrărilor cu Codruţa Kovesi, în care li se solicita efectuarea testului poligraf. Tot despre Marin Nicolae exista o declaratie interesanta, data de Gigi Becali: "Cel mai mare om din DNA este un procuror pe nume Nicolae Marin. Îi transmit Codruţei că Nicole Marin este cel mai corect, cel mai capabil şi cel mai de onoare om pe care l-am întâlnit eu în domeniul Justiţiei. Am ajuns la concluzia asta pentru că m-a anchetat pe mine în dosarul de mărturie mincinoasă. Nu intru în detalii, pentru că nici nu o să înţelegeţi că e o legătură frăţească în Hristos. (...) Mă audia într-o vineri, era seara la 6 sau 7 şi a zis: 'Domnul Becali, mă scuzaţi că am întârziat, că am fost la vecernie.' Mi-a spus că merge la biserică de trei ori pe săptămână. Mi-a spus la un moment dat în birou la el: 'Domnul Becali, dumneavostră sunteţi ca dreptul Iov. Am plâns acolo'", a declarat Becali la B1 TV.

Dragoș Pătrau și echipa Starea Nației au semnat cu un Prima TV, iar emisiunea va fi în grilă la ora 22.30, începând din 20 august, anunta www.paginademedia.ro 

Vom reveni cu detalii

Adolescentul de 15 ani bănuit că şi-a VIOLAT fratele de 4 ani şi apoi a fugit a fost GĂSIT Adolescentul în vârsta de 15 ani, din Prahova, suspectat că şi-a fi violat fratele de patru ani după care a fugit de acasă, a fost găsit, duminică, după aproximativ 20 de ore de căutări, într-o seră din Balta Doamnei, transmite corespondentul MEDIAFAX. Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Prahova, Raluca Brezeanu, a declarat că adolescentul care a fost dat dispărut după ce mama a reclamat că şi-a violat fratele de patru ani şi a fugit de-acasă, a fost găsit într-o seră din Balta Doamnei, comuna în care locuieşte alături de familie. Băiatul a stat ascuns în seră şi a fost găsit singur. Brezeanu a mai precizat că adolescentul a fost internat în Spitalul de psihiatrie Voila din Câmpina, unde va fi expertizat pentru a se stabili dacă avut sau nu discernământ când şi-a agresat fratele. Poliţiştii au deschis un dosar penal pentru viol, iar băiatul în vârstă de patru ani este expertizat la Serviciul de Medicină Legală din Ploieşti.

Miniștrii Cabinetului Dăncilă și-au actualizat declarațiile de avere. Printre ei, si ploiesteanul Radu Oprea, ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat,

Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, din 13 iunie 2018, ministrul pentru Mediul de Afaceri deţine în coproprietate un apartament, o casă de locuit şi un imobil, clădiri situate în municipiul Ploieşti (judeţul Prahova). Oprea posedă, totodată, bijuterii cu o valoare estimată la 40.000 de euro. Totodată, ministrul a menţionat mai multe sume acordate ca împrumut către societăţi comerciale şi deţine părţi sociale la mai multe societăţi. Cât priveşte datoriile, ministrul pentru Mediul de Afaceri a menţionat două credite contractate în 2006, scadente în 2031, unul în valoare de 299.730,23 lei şi, respectiv, 249.141,21 euro. Conform declaraţiei de avere, Oprea a încasat în ultimul an fiscal încheiat suma de 95.039 lei în calitate de senator, iar soţia sa, Carmen Oprea, a primit, ca inginer, suma de 4.733 de lei de la firma SC Biamir SRL. 

Paul Polman, CEO Unilever: Fabrica din Ploieşti se numără printre cele mai importante fabrici pe care le avem, producând pentru mai multe ţări din Europa. Am investit substanţial în ultimii ani în extinderea capacităţii de producţie şi reducerea consumului de energie electrică al fabricii de detergenţi, iar planurile noastre nu se vor opri aici. Citeste si: Unilever a cumpărat un producător de îngheţată din Bulgaria, cu o fabrică lângă graniţa cu România.

Businessul de îngheţată este mai bun când este cât mai local

Gigantul anglo-olandez Unilever este prezent pe piaţa locală de mai bine de două decenii, având atât activităţi de producţie la Ploieşti, în judeţul Prahova, cât şi import şi distribuţie ♦ Recent, compania a preluat şi fabrica de îngheţată Betty Ice din Suceava, achiziţie pentru care încă aşteaptă acordul Concurenţei. „Prima investiţie a Unilever în Europa Centrală şi de Sud a fost făcută pe piaţa ro­mâ­nească. Unilever a început să investească în România încă din 1995, odată cu achiziţionarea celei mai mari fabrici de detergenţi, DERO, la Ploieşti“, spune Paul Polman, CEO-ul grupului Unilever prezent la nivel mondial şi care are afaceri de peste 50 mld. euro anual. Gigantul are în portofoliu branduri active pe mai multe pieţe de bunuri de larg consum, de la Knorr (bază pentru gătit), la Lipton (ceai) şi de la Rexona sau Dove (bunuri de îngrijire) la Magnum (îngheţată). Paul Polman a fost recent în vizită la Bucureşti, aceasta fiind o vizită istorică dat fiind că este pentru prima dată când un CEO al producătorului de bunuri de larg con­sum vine în România. Această vizită con­firmă importanţa României pe harta grupului. „România este o piaţă-cheie în regiune şi suntem bucuroşi să avem o prezenţă puternică aici (...). Fabrica din Ploieşti şi sediul central din Bucureşti sunt cea mai bună dovadă a angajamentului nostru pe termen lung pentru România. Ne străduim în permanenţă să dezvoltăm pe piaţă brandurile noastre bazate pe o dezvoltare durabilă“, a declarat el într-un interviu acordat www.zf.ro.

Zona food court din Ploiești Shopping City a intrat în primul proces de modernizare și extindere a ofertei gastronomice. Spațiul de peste 2.000 de metri pătrați va deveni și mai ofertant, odată cu deschiderea a cinci noi branduri, printre care și primul restaurant de sushi din Ploiești, precum și primul Calif din oraș. Astfel, numărul total de chiriași al food court-ului va ajunge la 15, aceștia urmând să ofere o linie complexă de meniuri, pentru toate gusturile. Investiția de peste 1 milion de euro vine ca un pas firesc în evoluția Ploiești Shopping City, din dorința de a adapta centrul comercial la nevoile curente ale consumatorilor, precum și a noilor trenduri din retail. Vizitatorii nu mai caută doar o experiență simplă de shopping, vor să o completeze cu ore de distracție în familie sau cu prietenii, precum și cu noi gusturi și arome în materie culinară, astfel că Ploiești Shopping City se reinventează. Dezvoltarea trendului de „going out” a fost unul dintre pilonii care au stat la baza deciziei de adăugare a unor noi branduri în zona de food a centrului comercial. „Ploiești Shopping City este un centru comercial matur, orientat către comunitate și așteptările acesteia. Încercăm permanent să le oferim vizitatorilor noștri cea mai avansată experiență de shopping, astfel că prima direcție adoptată a fost aceea de optimizare a mixului comercial. Trecem, acum, la a doua etapă, derivată din trendurile pieței de retail, astfel că extindem segmentul de petrecere a timpului liber. Modernizarea și completarea zonei de food considerăm că sunt schimbări necesare și care vor consolida poziția dominantă a centrului comercial”, spune Irina Roșioru, Manager Ploiești Shopping City. Printre brandurile care se vor alătura ofertei culinare sunt primul restaurant de sushi din Ploiești, „Sushi Master”, restaurantul cu specific italian „Pizza Bonita”, dar și primul „Calif” din oraș. Pe lângă aceste inaugurări, proiectul de remodelare a food court-ului prevede și modernizarea mobilierului interior, oferindu-le vizitatorilor un spațiu reinventat, de petrecere a timpului liber. Investiția nu se oprește doar la remodelarea zonei de food court, terasa exterioară va trece și ea printr-un proces de restilizare, cu noi elemente de design. Un alt element de noutate îl reprezintă amenajarea, în premieră, a zonei de mezanin, aceasta putând fi utilizată de către clienții care doresc să ia masa la unul dintre restaurantele din zona food court-ului. Lucrările de remodelare urmează să fie finalizate la începutul toamnei. Detalii și informații despre oferta din zona de food a Ploiești Shopping City pot fi aflate și de pe site-ul centrului comercial, precum și de pe pagina de Facebook.