Harta salariilor din România. Cel mai bine se câştigă în Bucureşti, Cluj şi Timiş, iar cel mai prost se câştigă în Teleorman şi Caraş-Severin. Zece dintre cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti au înregistrat creşteri ale salariului mediu net de peste 15% în pandemie, pe când 16 dintre ele au crescut salariile cu mai puţin de 10% în această perioadă

Guvernul Ciuca a modificat pe 11 ianuarie 2022 procedura privind încasarea redevenței obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoas. Vezi mai jos toate detaliile. 

Art. 1 (1) Prezenta procedură reglementează, în aplicarea prevederilor art. 307 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, modul de plată și încasare a redevenței obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului, reprezentând terenuri cu destinaţie agricolă.

(2) Prezenta procedură reglementează, în aplicarea prevederilor art. 451 din Legea Minelor nr. 85/2003, modul de plată și încasare a redevenței obținută prin concesionare din activități de exploatare a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase și a următoarelor resurse la suprafață ale statului:

a) minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice;

b) cărbuni;

c) metale nobile;

d) substanţe nemetalifere;

e) roci magmatice, roci metamorfice, călcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale;

f) argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase;

g) alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită;

h) bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental;

i) alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale;

j) marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale.

Art. 2 (1) Redevența obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor prevăzute la art. 1 alin. (1), se constituie venit după cum urmează:

a) 40% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;

b) 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;

c) 20% la bugetul de stat.

(2) Redevența obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor prevăzute la art. 1 alin. (2), se constituie venit după cum urmează:

a) 35% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;

b) 45% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;

c) 20% la bugetul de stat.

(3) În cazul în care exploatarea resurselor la suprafață ale statului se realizează pe raza administrativ-teritorială a mai multor unități administrativ-teritoriale, redevența cuvenită acestora se calculează de către concedent ținând seama de suprafața afectată de exploatare, aparținând fiecărei unități administrativ-teritoriale în parte.

Art. 3 Concesionarul are obligația să declare, în termenul prevăzut de lege, la organul fiscal central competent, sumele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. c). Sumele înscrise se colectează la bugetul de stat, respectiv se execută silit în condițiile Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 4 (1) În aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) și lit. b) și, după caz, ale alin. (2) lit. a) și lit. b), concesionarul are obligația să depună, în termenul prevăzut de legislația în vigoare, o declarație fiscală, la fiecare dintre organele fiscale locale de la nivelul unităților administrativ- teritoriale care beneficiază de plata cotelor din redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase.

(2) Odată cu declarația fiscală prevăzută la alin. (1), concesionarul depune un borderou privind distribuirea către bugetele locale a sumelor reprezentând cotele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) și lit. b), respectiv la alin. (2) lit. a) și lit. b), după caz.

(3) Declarația fiscală și borderoul, prevăzute la alin. (2), reprezintă titlu de creanță iar sumele înscrise se colectează la bugetul local al județelor, municipiilor, orașelor sau comunelor, după caz, respectiv se execută silit în condițiile Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 5 (1) Plata redevenței se face de către concesionar lunar, trimestrial, semestrial sau anual, după caz, în funcție de prevederile contractului de concesiune, pentru fiecare din cotele prevăzute la alin. (2) al art.307 din O.U.G nr.57/2019 privind Codul administrativ sau al alin. (2) al art. 451 din Legea Minelor nr. 85/2003, după caz, în conturile  corespunzătoare de venituri ale bugetelor cărora li se cuvin potrivit legii.

(2) Autoritățile executive ale administrației publice locale din unitățile administrativ- teritoriale care beneficiază de plata cotelor din redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, după caz, au obligația ca, până în data de 20 a lunii în curs, să notifice autoritățile publice care au calitatea de concedent, cu privire la încasarea cotelor din redevență aferente lunii anterioare. Notificarea va include denumirea concesionarului, numărul și data ordinului de plată și suma virată.

Art. 6 (1) Autoritățile publice care au calitatea de concedent au obligația să comunice fiecărei unități administrativ-teritoriale care beneficiază de plata cotelor din redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare, după caz, a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase:

a) lista concesionarilor și datele de contact ale acestora;

b) creanța datorată;

c) numerele de contracte aferente.

(2) Autoritățile executive ale administrației publice locale din unitățile administrativ- teritoriale care beneficiază de plata cotelor din redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, după caz, au obligația:

a) de a transmite concesionarilor și concedenților conturile în care se plătesc cotele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) și lit. b) și, după caz, alin. (2) lit. a) și lit. b);

b) de a publica conturile prevăzute la lit. a) pe pagina de internet.

(3) Orice modificare apărută cu privire la informațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) și la alin. (2) lit. a), se comunică de către concedenți, respectiv de către autoritățile executive ale administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la data apariției acesteia.

Art. 7 (1) În termen de maximum 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, autoritățile publice care au calitatea de concedent au obligația să comunice fiecărei unități administrativ- teritoriale care beneficiază de plata cotelor din redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, după caz, informațiile prevăzute la art. 6 alin. (1).

(2) În termen de maximum 15 zile de la îndeplinirea obligației prevăzută la alin. (1), se aplică prevederile art. 6 alin. (2).
(3) În termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, se aprobă, prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, declarația fiscală prevăzută la art. 3.

(4) În termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, cu avizul Ministerului Finanțelor, se aprobă declarația fiscală și borderoul, prevăzute la art. 4 alin. (2), precum și instrucțiunile de completare aferente.

Art. 8 (1) Sumele de bani reprezentând cotele prevăzute de lege aplicate redevențelor aferente resurselor prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) declarate și datorate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și stinse atât anterior, cât și ulterior acestei date, se distribuie bugetelor locale, începând cu data de 1 septembrie 2022, prin ordin al ministrului finanțelor, după cum urmează:

a) conform cotelor prevăzute la art. 2 alin. (1), pentru redevențele aferente resurselor prevăzute la art. 1 alin. (1), declarate începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 și până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

b) conform cotelor prevăzute la art. 2 alin. (1), pentru redevențele aferente resurselor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-j), declarate începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 și până la data intrării în vigoare a art. 451 din Legea nr. 85/2003;

c) conform cotelor prevăzute la art. 2 alin. (2), pentru redevențele aferente resurselor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-j), declarate începând cu data intrării în vigoare a art. 451 din Legea nr. 85/2003 și până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

d) conform cotelor prevăzute la art. 2 alin. (2), pentru redevențele aferente apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, declarate începând cu data intrării în vigoare a art. 451 din Legea nr. 85/2003 și până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Pentru distribuirea sumelor potrivit alin.(1), în cotele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) și b), respectiv alin. (2) lit. a) și b), după caz, concesionarul depune un borderou, la organul fiscal central competent în administrarea obligațiilor datorate de acesta.

(3) Procedura de distribuire a sumelor reprezentând redevența obținută prin concesionarea din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, precum și modelul borderoului privind distribuirea către bugetele locale a acestor sume, prevăzut la alin. (2), se aprobă în termen de maxim  30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului finanțelor.

Clienților, persoane fizice sau juridice, li se poate impune de-acum plata unei taxe de reziliere atunci când renunță în avans la contractele de energie electrică încheiate pe o durată determinată și cu prețuri fixe. Măsura a fost introdusă printr-un act normativ oficializat recent, fiind vorba, mai precis, de un comision de încetare a contractului, care poate fi impus numai în anumite condiții, scrie avocatnet.ro

Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului 143/2021, care a modificat, în ultima zi a anului trecut, Legea energiei electrice și a gazelor naturale (123/2012).  La articolul 62 din lege, acolo unde este vorba de drepturile clientului final de energie electrică, s-a introdus posibilitatea furnizorilor de a impune clienților finali acest comision de încetare a contractului (articolul I, punctul 105 din ordonanță). Clientul final este, conform definițiilor din lege, orice persoană fizică sau juridică ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu. Concret, vorbim de o așa-zisă taxă de reziliere ce poate avea două forme (definițiile comisioanelor au fost introduse prin articolul I, punctul 5 din ordonanță): comisionul de încetare a contractului, care poate fi impus oricărui client final de energie electrică, indiferent că este firmă sau persoană fizică; comisionul de schimbare a furnizorului de energie electrică, ce include și comisionul de încetare, care poate fi impus, așa cum reiese indirect din modificările operate prin OUG 143/2021, numai întreprinderilor medii și mari. Adică este precizat expres că persoanelor fizice, microîntreprinderilor și întreprinderilor mici nu li se poate impune comisionul de schimbare, dar li se poate impune comisionul de încetare. Iată cum arată noile paragrafe introduse la articolul 62 din Legea 123/2012:

România sărbătoreste primii 15 ani în calitate de stat membru ale Uniunii Europene, cu un bilanţ inegal, marcat pe de-o parte de îmbunătăţirea nivelului de trai şi, pe de altă parte, de pierderea de populaţie din cauza emigrării şi de amânarea unor reforme cheie necesare pentru ca economiile lor să devină mai funcţionale, scrie sâmbătă EFE într-un comentariu citat de Agerpres.  EFE este agenția spaniolă de știri, cea mai mare agenție de știri multimedia în limba spaniolă și al patrulea cel mai mare serviciu de cabluri din lume după Associated Press, Reuters și Agence France-Presse. Romania a intrat în blocul comunitar la 1 ianuarie 2007, la trei ani după alţi vecini de-ai lor din estul Europei. Deşi rigiditatea birocratică a făcut-o să piardă circa jumătate din banii europeni disponibili, a primit totuşi de la Bruxelles zeci de miliarde de euro cu care au construit noi infrastructuri şi şi-au extins economia, notează EFE.  Potrivit cifrelor oficiale, Produsul Intern Brut (PIB) per capita în Romania a crescut de patru ori. În 2007, românii câştigau în medie sub 300 de euro pe lună. Astăzi, salariul mediu este de circa 700 de euro pe lună. In afară de corupţie, Angelov menţionează distrugerea capacităţilor de producţie industrială şi de export de către o clasă conducătoare incapabilă să conceapă politici pe termen lung. „Deschiderea pieței muncii din Europa occidentală, împreună cu insistenţa Bruxellesului de a lichida cât mai repede companiile publice, au creat probleme demografice grave”, apreciază politologul britanic Tom Gallagher, expert în istoria modernă a României.  Angajarea în Spania, Italia, Germania, Austria sau Regatul Unit a sute de mii de români şi bulgari a presupus o autentică „hemoragie demografică” pentru cele mai sărace state membre ale clubului comunitar, notează EFE. Potrivit Centrului pentru Studiul Comparat al Migraţiei, afiliat Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, circa trei milioane de români au emigrat în Europa occidentală din 2002, când nu au mai avut nevoie de vize. Pentru Gallagher, gestionarea a miliarde de euro pe care Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă al UE îi pune la dispoziţia ambelor ţări va fi o piatră de încercare pentru a măsura angajamentul celor două state faţă de clubul în care au fost admise în urmă cu 15 ani. „Dacă o parte substanţială din cele 30 de miliarde de euro se pierde prin corupţie sau se risipeşte din lipsă de proiecte viabile va trebui să se tragă concluzia că relaţia României cu Bruxellesul nu a funcţionat”, a apreciat Gallagher.

Un mesaj RoAlert a fost emis sâmbătă seară persoanelor care se află în stațiunea Sinaia. Alerta semnalează prezența unui urs care ar fi fost observat în apropierea Castelului Pelișor, anunță Digi24. In stațiune și-a făcut apariția și o ambulanță SMURD, dat fiind faptul că în zonă sunt foarte mulți turiști. Un mesaj similar a fost emis și în 4 decembrie, după ce doi turiști din Ucraina s-au rănit în timp ce fugeau de un urs observat în stațiune. Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, a afirmat în 4 decembrie că a vorbit cu una dintre victimele din Ucraina şi nu au fost atacate de animal. Animalul s-a speriat de petarde şi era agitat, iar turiştii au ajuns să se afle între ursoaică şi puiul ei. Turiştii au sărit un gard şi s-ar fi rănit în sârma ghimpată. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, afirmă că ursoaica, când îşi apără puiul, omoară orice îi iese în cale. ”Am convocat Comisia de intervenţie în cazul urşilor şi ne-am edificat ce s-a întâmplat. Am discutat şi cu una dintre victime, bărbatul din Ucraina. Din discuţie a reieşit că acesta nu a fost atacat deloc de urs, ci el împreună cu prietena lui se plimbau şi au auzit mai multe pocnitori. Ursul era agitat, era o ursoaică cu pui şi când s-a întâlnit cu ei, în spatele lor a apărut puiul ursoaicei, s-a speriat când a văzut puiul în spatele oamenilor şi a sărit înspre ei. Ei au sărit un gard, s-au lovit de sârma ghimpată”, a declarat primarul din Sinaia Vlad Oprea, la finalul anului trecut.

Doi tineri au fost prinşi de poliţişti după ce au înşelat mai multe persoane cu aproximativ 100.000 de lei prin fals informatic, informează Agerpres. Este vorba de o femeie de 24 de ani şi un bărbat de 25 de ani, din comuna Moraviţa, judeţul Timiş. Poliţiştii spun că, în perioada septembrie-noiembrie 2021, aceştia ar fi postat pe un site cu specific comercial mai multe anunţuri fictive privind vânzarea de plăci video şi staţii de minat criptomonede, fiind transmise cumpărătorilor facturi proformă false, după care ar fi solicitat plata în avans a produselor, în diverse conturi bancare. Sumele de bani ar fi fost transferate în mai multe conturi bancare, deschise pe numele celor doi, fără ca produsele să fie livrate ulterior cumpărătorilor. „Prin comiterea acestor fapte, s-ar fi cauzat un prejudiciu de aproximativ 100.000 de lei. În urma percheziţiilor efectuate, au fost descoperite şi ridicate, în vederea continuării cercetărilor, înscrisuri, carduri bancare, telefoane mobile şi cartele SIM, respectiv bunuri care ar fi fost utilizate la săvârşirea activităţii infracţionale”, precizează IPJ Cluj.

Joi, 6 ianuarie 2021, în jurul orelor 20:00, polițiștii locali au fost sesizați cu privire la faptul că un grup de minori se afla în fața sediului Primăriei Municipiului Ploiești, iar unul dintre aceștia s-a urcat pe panoul ornamental cu inscripția ”Ploiești”, distrugând una dintre litere. Urmare verificărilor efectuate de către polițiștii locali din cadrul Serviciului Ordine Publică, a fost identificat în zona adiacentă, numitul S.N.D.A, în vârstă de 15 ani, domiciliat în Ploiești, care a fost condus și predat agenților Secției nr. 1 de Poliție pentru continuarea cercetărilor, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere. Tânărul S.N.D.A. a declarat că la comiterea faptei au mai participat numiții C.L.A. și G.D.P., aceștia fiind implicați, conform datelor deținute de polițiștii locali, și în alte fapte de deranjare a ordinii și liniștii publice, comise în data de 21 decembrie 2021, în Piața Mihai Bravu, prin adresarea de injurii și expresii jignitoare comercianților din piață. Pentru faptele de natură contravențională comise de aceștia, polițiștii locali au sancționat  părinții pentru nesupravegherea minorilor, în temeiul Legii nr. 61/1991.

Vineri, 07 ianuarie 2022, în jurul orelor 15:00, polițiștii locali care desfășurau activitatea de patrulare în zona centrală a municipiului, au depistat două persoane de sex masculin care intraseră prin efracție și încercau să sustragă din incinta fostului Cinema ”Patria” un fișet (vestiar) din tablă. În imediata apropiere, polițiștii locali au observat și un căruț în care se afla un alt fișet metalic, provenit din aceeași locație. Indivizii au fost legitimați și identificați ca fiind numiții O.N.S., în vârstă de 24 de ani, domiciliat în orașul Plopeni și S.C.D., de 44 de ani, cu domiciliul în municipiul Ploiești.  Persoanele în cauză, precum și bunurile sustrase au fost predate Secției nr. 1 Poliție pentru continuarea cercetărilor.

Nouă inculpaţi, între care o societate, au fost trimişi în judecată de DNA Ploieşti într-un dosar de fraudare a fondurilor europene, banii care ar fi fost obţinuţi fiind în cuantum de aproape două milioane de lei, relatează Agerpres.  Potrivit buletinului de presă transmis, joi, de DNA, cei nouă inculpaţi, între care SC Euro Grup SRL, sunt acuzaţi de săvârşirea a două infracţiuni de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, săvârşite în forma autoratului şi a complicităţii. „În perioada 2009-2012, în contextul implementării a două proiecte ce vizau creşterea productivităţii SC Euro Grup SRL, unul dintre inculpaţi, reprezentant al societăţii menţionate anterior, beneficiind de ajutorul celorlalţi, ar fi depus la Ministerul Întreprinderilor Micii şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri mai multe documente false (procese verbale, documentaţii de ofertare etc.), în scopul obţinerii de fonduri nerambursabile. De menţionat este şi faptul că pentru crearea cadrului formal al obţinerii finanţării nerambursabile, acelaşi inculpat ar fi simulat organizarea unor proceduri de achiziţie publică derulată la nivelul S.C. Euro Grup S.R.L, la finalul cărora au fost încheiate contracte de execuţie lucrări sau livrare de bunuri cu societăţi comerciale ‘agreate’. Prin aceste demersuri ar fi fost obţinute fonduri nerambursabile în valoare totală de 1.950.782 lei”, spun anchetatorii. In cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii faţă de SC Euro Grup SRL şi faţă de reprezentantul sau legal. Ministerul Fondurilor Europene s-a constituit parte civilă în acest dosar. De asemenea, în aceeaşi cauză, procurorii anticorupţie au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu un inculpat acuzat de complicitate la săvârşirea infracţiunii de prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. În prezenţa avocatului, inculpatul a declarat că recunoaşte comiterea faptei reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv 1 an şi 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. Dosarele de urmărire penală privindu-i pe inculpaţi au fost trimise spre judecare la Tribunalul Prahova.