myPloiesti

myPloiesti

Acest articol este proprietatea www.myploiesti.ro şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Este interzisă reproducerea informaţiilor si elementelor grafice, în publicaţii tipărite si online, fără un acord scris în acest sens. Detalii la [email protected]

O ciudăţenie: 700 mil. euro din fonduri UE zac nefolosite pentru că antreprenorii nu vin cu proiecte, scrie www.zf.ro

Trei programe cu bani de la UE în valoare de 700 mil. euro pentru procesarea în agricultură – cel mai vulnerabil domeniu al agriculturii României –  nu au suficient de mulţi aplicanţi.Fermierii români nu s-au înghesuit să ia finanţări pen­tru programele din agricultură lansate în toamna anului tre­cut, astfel că au rămas circa 700 mil. euro pe trei programe în­că active în perioada de tranziţie spre noul Plan Naţional Strategic. "Sunt peste 500 mil. euro, bani care îşi aşteaptă pro­iec­tele. Asta pe lângă proiectele depuse, pentru că pe com­po­nenta de agricultură au fost, în total, 700 mil. euro. Pe com­po­nenta de activităţi nonagricole sunt 150 mil. euro. Aceştia sunt doar banii rămaşi, nu sunt şi cei care s-au luat de­ja. (...) Am avut alocări atât din fondurile rămase din 2014-2020, cât şi o parte din fondurile pentru 2021-2027. Nu sunt aşa de multe proiecte depuse. Au fost componente cu un in­teres foarte mare, cum ar fi cele pentru activităţi non-agri­cole sau pe zona de cereale. În schimb, pe partea de pro­cesare, sunt în continuare foarte mulţi bani, iar interesul nu este prea mare în piaţă“, a spus Răzvan Gălăţan, expert şi director operaţional la firma de consultanţă Goodwill Con­sulting România, la emisiunea de business ZF Live. Anul 2022, crede el, va fi un an cu foarte multe oportunităţi şi este esenţial ca toţi actorii implicaţi să aloce cât mai multe resurse pentru a putea fi accesaţi atât bani europeni, cât şi bani de la bugetul de stat.

Guvernul a aprobat Hotărârea privind prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă pe teritoriul României, începând cu data de 8 ianuarie 2022, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID – 19. Actul normativ are la bază măsurile adoptate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 1/2022. Principalele modificări au în vedere următoarele aspecte: Ø Prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă pe întreg teritoriul țării, începând cu data de 8 ianuarie 2022, ca răspuns la situația sanitară provocată de pandemia COVID-19. Ø Instituirea măsurii de protecție sanitară ce constă în purtarea măștii de tip medical sau FFP2 în toate spațiile închise și deschise. Aceasta reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenţie a COVID-19, la nivelul Uniunii Europene. FFP înseamnă „piesă facială filtrantă” și este un standard european pentru eficiența măștii. Acest tip de mască filtrează cel puțin 94% din toți aerosolii, inclusiv virusurile din aer precum SARS-CoV-2. Fac excepție de la purtarea măștii de tip medical sau FFP2 în toate spațiile închise și deschise, conform Hotărârii nr. 1 a CNSU:

o   Copiii cu vârsta mai mica de 5 ani;

o   Persoanele care sunt singure în birou;

o   Prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;

o   Reprezentanții cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;

o   Vorbitorii aflați în spații închise sau deschise cu condiția respectării distanței de minimum 3 metri între aceștia și oricare dintre celelalte persoane din public;

o   Persoanele care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperature ridicate, umiditate crescută etc) sau activități sportive.

Ø Menținerea măsurilor în vigoare referitoare la participarea persoanelor la activități până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori;

Ø Participarea persoanelor în limita a 30% din capacitatea maximă a spațiului în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. De la această regulă sunt exceptați operatorii economici a căror activitate de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi la terase, unde este permisă participarea până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Acești operatori economici sunt restricționați la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în situația în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori. Aceeași măsură se aplică și în ceea ce privește activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora.

Primăria Municipiului Ploiești anunță punerea în funcțiune, începând de astăzi, 05 ianuarie 2022, a unei rețele de microstații cu senzori pentru determinarea/monitorizarea indicatorilor de calitate a aerului în orașul nostru. Rețeaua va asigura monitorizarea indicatorilor de calitate a aerului în perioada alocată implementării măsurilor/proiectelor asumate în Planul Integrat de Calitate a Aerului (2021-2022), achiziția de date din zone neacoperite de Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA), precum și verificarea conformării cu cerințele legale și legislația specifică. Cetățenii pot accesa harta interactivă a microstațiilor pe pagina de internet a municipalității www.ploiesti.ro, la următorul link: http://www.ploiesti.ro/calitateaer.php

Astfel, cele 16 microstații cu senzori, care formează rețeaua, vor asigura determinarea/monitorizarea indicatorilor de calitate a aerului în municipiul Ploiești, la punct fix, senzorii fiind conectați la internet, astfel încât datele culese să fie transmise în timp real. O microstație  conține un număr suficient de senzori pentru monitorizarea a minim 12 parametri,printre care: temperatură, presiune, umiditate, compuși organici volatili, nivel de zgomot, dioxid de sulf, dioxid de azot, etc. Sistemul informatic cuprinde software-ul adaptat pentru accesul și controlul printr-o interfață WEB ce conține componente/dispozitive de control/primire/transmitere a datelor și de furnizare a informațiilor prin tehnologii/tehnici de comunicații prin interfețe specifice. Sistemul informatic va înregistra și stoca datele, va permite crearea bazei de date analitice, crearea de rapoarte specifice pentru fiecare indicator și/sau cumulat pentru fiecare microstație, în regim continuu. Prezentarea rezultatelor se va realiza tabelar și/sau grafic, urmând ca valorile înregistrate de senzori să fie stocate pentru a se putea genera rapoarte de analiză pentru diferite perioade de timp, în funcție de selecția utilizatorului. Microstațiile de monitorizare a calității aerului sunt amplasate la următoarele unități de învățământ: Școala H.M. Berthelot, Liceul Tehnologic de Transporturi Ploiești, Școala Gimnazială Anton Pann, Grădinița cu program normal nr.8, Școala Gimnazială Sf. Vineri, Liceul Tehnologic Energetic Elie Radu, Liceul Tehnologic Anghel Saligny, Școala Gimnazială I.A. Bassarabescu, Grădinița cu program normal Cheița de Aur, Colegiul Național Regina Maria, Școala Gimnazială Ioan Grigorescu, Liceul Tehnologic 1 Mai, Școala Gimnazială nr.19 și Școala Primară Mitică Apostol. De asemenea, microstații de monitorizare a aerului au fost amplasate la sediul Primăriei Municipiului Ploiești, precum și la Cantina Socială. Reamintim că, Primăria municipiului Ploiești a semnat cu firma S.C. ELCONET S.R.L. contractul Implementare Rețea de Microstații cu senzori pentru determinarea/monitorizarea indicatorilor de calitate a aerului în Municipiul Ploiești”. Valoarea contractului este de 126.000 lei, fără TVA.

Primăria Municipiului Ploiești lansează un sondaj de opinie: “Sunteți de acord cu demolarea blocului «7 Etaje»?”Inițiativa are ca scop consultarea opiniei publice cu privire la amenajarea, în zonă, a unei esplanade pietonale, menită să repună în valoare cele trei monumente istorice-simbol ale Ploieștiului: Palatul Culturii, Catedrala “Sf. Ioan Botezătorul” și Halele Centrale, așa cum au fost ele gândite și proiectate de celebrul arhitect Toma T. Socolescu. Prin repunerea în legătură a acestor monumente, într-un cadru arhitectural și peisagistic unic, Ploieștiul va putea fi adus, din nou, pe harta orașelor atractive din punct de vedere turistic. Consultarea ploieștenilor este necesară având în vedere construcția bugetului pentru anul 2022. În funcție de votul majorității se vor putea aloca fonduri necesare în bugetul de investiții pe acest an pentru demararea studiului de fezabilitate. Ploieștenii sunt invitați să-şi exprime opinia participând la acest sondaj accesand link-ul https://strawpoll.com/6gcf17eoa unde, până la data de 28 ianuarie 2022 locuitorii orașului vor răspunde la întrebarea: “Sunteți de acord cu demolarea blocului «7 Etaje»?”

În 2021 vânzările de autovehicule noi au scăzut ușor față de anul precedent, în timp ce vânzările de autoturisme second-hand au crescut, arată statisticile Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). Totodată, mașinile second-hand Volkswagen înmatriculate anul trecut în România (98.097 unități) au reprezentat 83% din totalul mașinilor noi vândute în ultimele 12 luni la noi în țară (121.208 unități).  Astfel, în primele 12 luni ale anului trecut în România s-au vândut 121.208 autoturisme noi, în scădere cu 4,1% față de 2020. În același timp, s-au înmatriculat 395.759 de autoturisme second-hand, în creștere cu 3,7% față de 2020. În ceea ce privește mărcile alese de românii care au cumpărat autoturisme noi, topul arată în felul următor: 1) Dacia (34.778 unități) 2) Hyundai (9.532 unități) 3) Toyota (8.942 unități) 4) Ford (8.195 unități) 5) Renault (8.125 unități)

În cazul autoturismelor second-hand cumpărate în 2021, topul este compus din mărcile: 1) Volkswagen (98.097 unități) 2) Audi (38.514 unități) 3) BMW (38.481 unități) 4) Ford (27.433 unități) 5) Opel (25.684 unități)

stire oferită de Hary Auto

Legumicultorii vor beneficia în acest an de un ajutor de minimis de cel mult 4.000 de euro pentru cultivarea de tomate, ardei gras, kapia, castraveţi, fasole păstăi, salata, spanac şi ceapă verde în spaţii protejate, plafonul maxim alocat pentru această schemă de sprijin fiind de 225 milioane de lei (45 milioane de euro), potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), anunta AGERPRES
Sprijinul financiar se acordă beneficiarilor pentru maximum două culturi, respectiv o singură cultură în ciclul I de producţie/1000 mp şi/sau o singură cultură în ciclul II de producţie/1000 mp, în anul 2022. Conform sursei citate, valoarea maximă a sprijinului financiar pentru un beneficiar este de 4.000 euro, respectiv 3.000 de euro/cultură în Ciclul I/1.000 mp/beneficiar şi 1.000 euro/cultură în Ciclul II/1.000 mp/beneficiar. Sprijinul se acordă pentru tomate în ambele cicluri de producţie, iar pentru restul legumelor doar în ciclul II de producţie. Programul Tomata a fost un program de succes, de aceea îl relansăm pe principiile iniţiale. În acelaşi timp, am prevăzut fonduri şi pentru susţinerea producţiei în ciclul II a altor legume deficitare pe piaţă, astfel încât românii să aibă acces mai facil la legume crescute din pământul nostru”, a declarat recent Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.Beneficiarii eligibili sunt întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr.145/2014, valabil până la 31 decembrie 2022, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi producătorii agricoli persoane juridice.
Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producţia de legume în spaţii protejate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate: să solicite ajutorul de minimis prevăzut de prezenta hotărâre; să utilizeze o suprafaţă cumulată de minimum 1.000 mp/ciclu de producţie, cultivată exclusiv cu una dintre culturile prevăzute; să marcheze suprafaţa prevăzută, la loc vizibil, cu o placă indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere legume, anul 2022, beneficiar numărul, Direcţia pentru Agricultură a Judeţului/ Municipiului Bucureşti”; să obţină producţiile minime corespunzătoare culturii înfiinţate. De asemenea, aceştia trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu legume în spaţiile protejate, în anul 2022; să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat începând cu data înfiinţării culturii şi avizat de oficiul fitosanitar judeţean; să facă dovada obţinerii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcţie de forma de organizare. În proiectul publicat de MADR se precizează că pentru suprafaţa prevăzută se acceptă o marjă de eroare de plus 50 de metri pătraţi rezultaţi în urma verificării în teren a suprafeţei înfiinţate cu legume. Producţiile minime pe care trebuie să le obţină pentru a beneficia de sprijin sunt: 5.600 kg/1000 mp pentru cultura de tomate; 2.000 kg/1000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung-kapia; 5.600 kg/1000 mp pentru cultura de castraveţi; 1.500 kg/1000 mp pentru cultura de fasole păstăi; 1.440 kg/1000 mp pentru cultura de salată; 1.000 kg/1000 mp pentru cultura de spanac; 1.000 kg/1000 mp pentru cultura de ceapă verde. Valorificarea producţiilor prevăzute se face în perioada 1 martie – 10 iunie inclusiv pentru ciclul I de producţie şi respectiv 20 octombrie – 9 decembrie, inclusiv pentru ciclul II de producţie. Dovada obţinerii producţiei de legume obţinute în spaţii protejate o constituie bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare. Valoarea maximă a sprijinului financiar se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,9475 lei, stabilit de către Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2021, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Conform Regulamentul de minimis în sectorul agricol, valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii de înscriere în program şi în cele două exerciţii financiare precedente. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranşă, pe fiecare ciclu de producţie, în anul 2022.

Administraţia SUA cere o nouă amânare a introducerii reţelei de mare viteză 5G pentru telefoane mobile, invocând potenţiale riscuri pentru aviaţie, relatează DPA şi AFP, preluate de Agerpres. Secretarul Transporturilor, Pete Buttigieg, şi şeful Administraţiei Aviatice Federale (FAA), Steve Dickson, fac apel la operatorii de telefonie mobilă AT&T şi Verizon, principalele companii din domeniu din SUA, să amâne cu până la două săptămâni lansarea noilor benzi de frecvenţă 5G, programată pentru 5 ianuarie. Punerea în funcţiune a mai fost amânată o dată, iniţial fiind prevăzută pentru 5 decembrie. Cei doi oficiali le mai cer companiilor să amâne introducerea serviciului comercial C-Band în jurul anumitor aeroporturi-cheie până la sfârşitul lunii martie pentru a le acorda acestora suficient timp să facă testele şi actualizările necesare. Într-o scrisoare transmisă vineri, Buttigieg şi Dickson susţin că fără această amânare ar exista riscul unei „perturbări extinse şi inacceptabile” a traficului aerian în special în condiţii de vreme nefavorabilă şi de vizibilitate redusă. Ei mai atrag atenţia că, în caz contrar, avioanele ar putea fi nevoite să direcţioneze zboruri spre alte oraşe sau să anuleze unele zboruri, ceea ce ar produce efecte asupra întregului sistemul de transport aerian din SUA. Administraţia Aviatică Federale se teme că tehnologia 5G ar putea interfera cu anumite dispozitive dispozitive electronice ale avioanelor. Producătorii de avioane Airbus şi Boeing şi-au exprimat recent „îngrijorarea” în legătură cu posibile interferenţe ale reţelei 5G cu radioaltimetrele aeronavelor. De partea cealaltă, companiile de telecomunicaţii au cumpărat drepturile de a folosi frecvenţele radio cu miliarde de dolari şi îşi doresc o lansare cât mai rapidă.

Topul Forbes al celor mai bogați români în 2021

1. Daniel Dines, UiPath –  22,2 miliarde de lei

2. Dragoș și Adrian Pavăl, Dedeman – 8,9 miliarde de lei

3.  Ion Țiriac (auto, imobiliare, financiar) – 7,2 miliarde de lei

4. Ion Stoica și Matei Zaharia, Databricks – 4,5 miliarde de lei

5. Anastasia Soare, Anastasia Beverly Hills – 2,5 miliarde de lei

6. Ștefan Vuza, Chimcomplex – 2,4 miliarde de lei

7. Zoltan Teszari, Digi Communications – 2,1 miliarde de lei

8. Familia Talpeș, Bitdefender – 2 miliarde de lei

9. Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu, One United Properties – 1,9 miliarde de lei

10. Iulian Stanciu (Ploiesti), eMAG – 1,8 miliarde de lei

Prin aprobarea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar vor fi acordate granturi pentru cel puțin 2.500 din cele peste 3.000 de unități de învățământ de stat de nivel gimnazial, identificate cu prioritate de intervenție ridicată sau medie, pe baza indicelui de vulnerabilitate. Programul va fi derulat în cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR) și în concordanță cu Proiectul Național de Reformă „România Educată”, asumat prin Memorandum de Guvernul României. Prin această hotărâre este atins primul jalon asumat prin ”Componenta 15. Educație din Planul Național pentru Redresare și Reziliență, Reforma 3. Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii, Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar.” Identificarea unităților de învățământ de stat care școlarizează elevi din învățământul primar și gimnazial în care există un procent mare de elevi în risc de abandon școlar și sprijinirea acestora în colectarea de date relevante și realizarea planurilor de activități individualizate se va efectua prin intermediul Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE). Lista celor 3.235 de școli eligibile identificate prin utilizarea MATE va fi publicată în următoarele ore, iar lista unităților de învățământ care vor beneficia de aceste granturi (în valoare de maximum 200.000 euro) va fi stabilită și aprobată prin ordin al ministrului educației, urmând să fie publicată în Monitorul Oficial în prima parte a anului 2022. Programul  se va derula în cadrul Proiectului Național de Reformă „România Educată”, cu finanțare PNRR în valoare de 543 milioane euro – componenta PNRR nerambursabilă.

SGU Ploiesti a cumparat 4 autoutilitare noi, destinate curățeniei zonelor verzi. Acestea vor fi utilizate la ridicarea și transportul resturilor vegetale, rezultate în urma activităților de întreținere a zonelor verzi administrate. Camionetele de mici dimensiuni sunt marca Ford si au fost cumparate, din fondurile aferente majorării capitalului social al societății, de la firma Auto Novex SA din Brasov. Costul total a fost de 564.970 lei fara TVA, ceea ce inseamna ca fiecare camioneta Ford a costat 33.000 de euro.

Auto Novev a luat fiinţă în 2010. Acţionarii firmei sunt Omer Urfi Erol şi Victor Terzea.

Go to top
JSN Time 2 is designed by JoomlaShine.com | powered by JSN Sun Framework